Programul național de conservare a populației de iepe pentru reproducție din rasa lipițan PDF Imprimare Email
Vineri, 23 Ianuarie 2015 09:26

SCOPUL PROGRAMULUI

  • pastrarea in dinamica generatiilor a caracterelor si insusirilor care au apartinut fondatorilor populatiei (rasei), in totalitatea acestora sau intr-o proportie cat mai mare;
  • evitarea cresterii consangvinizarii in populatie;
  • marirea numarului de cabaline din rasa Lipitan;
  • difuzarea de reproducatori masculi cu valoare genetica ridicata catre alti crescatori;
  • realizarea unor efective cu inalta valoare genetica care sa reprezinte o valoroasa rezerva de gene pentru populatiile de cabaline din tara si pentru eventuale exporturi.

Lipiţanul romanesc este structurat în linii genealogice de armăsari (curente de sânge), conform modelului de creştere practicat în vechea herghelie imperială, practicându-se împerecheri dirijate între liniile genealogice cu scopul evitării consangvinizării.

ISTORICUL SI DESCRIEREA RASEI LIPITAN
a) Istoric
În Romania istoria rasei Lipiţan este indisolubil legată de istoria Hergheliei Sâmbăta de Jos, considerată ca fiind unul din leagănele de formare şi perfecţionare a rasei la nivel european.
Leagănul de formare este Lipizza, herghelie înfiinţată la 1580 pe un platou din Munţii Karst (Slovenia), pornindu-se de la ideea creării unui cal special pentru atelajele de lux şi nevoi militare. Efectivul iniţial al hergheliei a fost de 24 de iepe şi 6 armăsari pepinieri de origine spaniolă, la care s-au adăugat iepe locale şi ulterior armăsari de origine italiană. După secolul XVIII, pe materialul existent s-a intervenit cu armăsari arabi, danezi, Kladrub şi Holstein.
Lipiţanul clasic format în Herghelia Lipizza a avut la bază 6 linii genealogice de armăsari, linii care poartă numele întemeietorilor, astfel: Conversano, Pluto, Maestoso, Favory, Neapolitano, Siglavy La aceste curente clasice de sânge au apărut ulterior şi alte linii genealogice în populaţiile de cal Lipiţan din diferitele ţări în care se creşte această rasă. Pentru Romania interesează foarte mult linia Tulipan, considerată că a derivat din linia Favory. Linia Incitato, fondată de armăsarul cu acelaşi nume nascut la Beclean,in Transilvania.
Creată iniţial pentru utilizare restrânsă in cadrul curţii imperiale austriece, rasa Lipiţan datorită calităţilor sale energetice, datorită eleganţei sale specifice şi datorită mersurilor înalte caracteristice, a cunoscut de-a lungul vremii o răspăndire largă în Europa.
Recunoaşterea valorii rasei este confirmată astăzi de existenţa unui for de coordonare tehnică şi genealogică a creşterii Lipiţanului în lume, Federaţia Internaţională a Lipiţanului (L.I.F.), la care Romania este membra. Asociatia Crescatorilor Particulari de Cal Lipitan este deasemenea membra in cadrul L.I.F.
Se prevede utilizarea în continuare a armăsarilor de montă publică Lipiţan, în acţiunea de ameliorare a cailor locali din zonele de deluroase din judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Alba, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Hunedoara.

b) Caractere morfologice si productive
Printr-o caracterizare generală, rasa Lipiţan ar putea fi descrisa ca avand o conformaţie cu o variabilitate moderată: un cap nobil frumos purtat, cu profilul drept sau puţin convex, gatul puternic şi bine prins, grebăn şters, spinarea dreaptă, şale largi şi crupă uşor teşită. Membrele sunt scurte, articulaţii curate, mersuri înalte.
Formatul corporal este uşor dreptunghiular sau pătrat, cu un foarte bun raport între dezvoltarea trunchiului şi membre, conformaţia armonioasă cu raporturi echilibrate intre regiunile corporale.Principalele dimensiuni corporale sunt talia 155-158cm, perimetrul toracelui 183-185cm, perimetrul fluierului 19-20 cm.
Culoarea predominantă este vânătă, această culoare fiind uneori asociată cu nuanţa de păstrăviu, uneori apar şi culorile negru, roib şi murg, culori acceptate de statutul LIF.
Din anul 1988, prin transferarea unor exemplare din Herghelia Sâmbăta de Jos, a fost creat un nucleu de Lipiţan colorat (negru şi murg), care în prezent se află în Herghelia Beclean, şi care evoluează de sine stătător.
Rasa este în general puţin pretenţioasă faţă de condiţiile de hrănire, cu o foarte bună rezistenţă fizică. Are un temperament vioi, este docilă şi posedă o capacitate foarte bună de memorare, putănd efectua progresii de dresaj de mare efect.
Aptitudinile rasei sunt polivalente. Este utilizată cu mare succes pentru concursurile şi demonstraţiile de atelaje de 2, 4, sau 6, dar şi pentru concursurile de calărie dresaj şi tracţiune utilitară intermediară. În ultima perioadă se foloseşte în turismul ecvestru şi călaria de loisir.
Fiind considerată ca o rasă de cabaline de mare valoare zootehnică, rasa Lipiţan se va creşte şi în perspectivă în rasă curată, structurată pe linii si familii de iepe. Lucrările de selecţie sunt dirijate în continuare în direcţia sporirii potenţialului energetic, corectarea unor defecte de exterior şi îmbunătăţirea precocităţii.
Efectivul de cai Lipiţani crescut în Herghelia Sâmbăta de Jos stă la baza tuturor nucleelor mai mari sau mai mici de Lipiţan existente astăzi în Romania.
Deoarece necesitatea efectuării lejere a împerecherilor constitue o preocupare permanentă a specialistilor din hergheliile crescătoare de Lipiţan, se caută în permanenţă asigurarea unui echilibru între liniile genealogice .
In anul 2003 s-a infintat Asociatia Crescatorilor Particulari de Cal Lipitan din Romaniacu scopul de a gestiona caii de rasa Lipitan aflati in proprietate privata. Asociatia functioneaza ca o herghelie cu mai multe locatii,evidentele zootehnice similare cu cele din hergheliile de stat sunt conduse unitar de conducerea asociatiei. In prezent asociatia are un efectiv de peste 700 cai de rasa Lipitan din care 250 iepe de reproductie are acreditare pentru tinerea Registrului genealogic la cabalinele din evidenta sa, avand si recunoastere L.I.F.
In cadrul asociatiei sunt folositi la reproductie atat armasari proprii cat si armasarii di depozitele de armasari apartinand statului.
După racunoaşterea internaţională a Lipiţanului Romanesc şi aderarea Romaniei la Federaţia Internaţinală a Lipiţanului (L.I.F.), au fost conturate şi identificate familiile romaneşti de iepe fondatoare şi a fost stabilită legătura între aceste familii şi vechile familii de iepe fondatoare din Europa.Astfel, Lipiţanul romanesc are la bază o structură de 14 familii de iepe recunoscute internaţional, fiecare cu arborele propriu.
Importanta conservarii "in situ": Efectivul de cai Lipiţani crescut în Herghelia Sâmbăta de Jos stă la baza tuturor nucleelor mai mari sau mai mici de Lipiţan existente astăzi în Romania.
Lipiţanul romanesc este structurat în linii paterne, conform modelului de creştere practicat în vechea herghelie imperială, practicându-se împerecheri dirijate între liniile genealogice cu scopul evitării consangvinizării.
Liniile genealogice existente în ţară sunt: Conversano, Favory, Maestoso, Neapolitano, Pluto, Tulipan, Siglavy-Capriola şi Incitato.

Pentru a citi despre Evolutia efectivului, obiectivele programului de conservare, actiuni si masuri privind conservarea rasei, gradul de vulnerabilitate a rasei, organizarea reproductiei si sistemul de individualizare, modul de evitare a consangvinizarii, metoda de conservare a rasei lipitan, precum si despre criteriile de eligibilitate a detinatorilor de animale pentru a solicita sprijin financiar, si a listei detinatorilor de femele adulte de reproductie accesati documentul atasat.

Attachments:
Download this file (ConservareLipitan.doc)ConservareLipitan.doc[Program national de conservare]233 Kb
Ultima actualizare în Vineri, 23 Ianuarie 2015 09:36
 

Imagini

Contact

Anunțuri recente

Partenerii

Banner